Mesajul Cameliei Crisan la inaugurarea Hub-ului Cetateniei Active

Stimati invitati, dragi voluntari,

Atunci cand am primit finantarea din partea EEA Grants pentru proiectul “Al treilea spatiu al cetateniei active”, atat eu cat si colegii mei de la Fundatia Progress incheiam una dintre cele mai frumoase perioade ale vietii noastre profesionale: programul national Biblionet – finantat de Fundatia Bill si Melinda Gates, intre 2009 si 2015 cu 26,9 milioane USD.

Nu anticipam atunci ca acest proiect – Al treilea spatiu, se va potrivi atat de bine asteptarilor bibliotecilor si comunitatilor urbane mici si mari ale Romaniei. Entuziasmul participarii voluntarilor ne-a coplesit. Am vazut oameni care au iesit din izolare, care s-au regasit cu altii ce le impartaseau valorile, care, satui de a da like si share pe Facebook au decis ca actiunea sociala necesita actori in carne si oase, comunicare interumana si efort.

Nu o sa insist asupra datelor metrice ale proiectului, as dori sa citez doar frazele care, credem noi, i-au convins pe evaluatori ca meritam finantarea: Romania este o societate inchisa. Conform unui studiu al Fundatiei Multimedia din 2013 participarea civica in afara familiei si a comunitatii imediate este scazuta. 6 din 10 romani considera ca statul e principalul raspunzator pentru bunastarea cetatenilor, sub 10% dintre romani au participat la activitati ce tin de manifestarea civismului, si sub 5% dintre ei au semnat vreodata o petitie.

Profilul civic al romanului este mai degraba neparticipativ, singurul comportament pe care conationalii nostri il manifesta cu o oarecare constanta este acela de vot, insa acesta este mai degraba unul pasiv, ce implica nivel redus de efort. La nivel de intentie romanii stau bine, 97% dintre ei considera ca semenii lor ar trebui sa se implice mai mult in comunitatea locala. Aceasta atitudine este insa cotrabalansata de un mare nivel de neincredere in structurile asociative ale societatii civile. Probabil cel mai grav este faptul ca se constata o ruptura intre mediile social si politic. Lipsa unei participari politice mai intense este justificata de majoritatea indivizilor prin credinta fatalista ca   implicarea in treburile urbei este inutila sau aproape inutila: 85% dintre romani considera   ca autoritatile arareori tin cont de parerea cetatenilor, in timp ce 3 din 4 persoane nu considera ca au puterea de a influenta deciziile politice la nivel local sau national. Asadar, ce sa fie: incultura participarii sau cultura neparticiparii?

Cu un asemenea tablou sumbru la purtator, nu e nici o mirare ca tragedii ca cele din weekend ne lasa fara grai, ne lasa tristi si ne simtim tradati. Tradati de cei care trebuie sa ne protejeze prin reglementare, control si aplicarea legii, tradati de cei care pun lacomia si profitul inaintea sigurantei consumatorilor, tradati de cei care incearca sa ne convinga prin mass media aservite despre faptul ca vinovatul e acarul Paun si nu un intreg sistem, care permite genul acesta de derapaje.

Reactia imediata a comunitatii este impresionanta, altruismul si implicarea tuturor pentru ajutorare, strangerea solidara a multimilor, demonstratii pasnice sunt semne ale unei constiinte treze. Intrebarea, cel putin pentru mine, este: ce va fi dupa? Dupa ce stirea nu va mai fi breaking news, ce vom fi invatat? Ca oameni, ca cetateni, ca natiune. Sunt suficiente 2-3 cluburi care se inchid voluntar? Va fi de ajuns sa avem o noua reglementare pentru manifestarile din spatii inchise?

Cred ca orice solutie pe termen lung, durabila, tine de o restartare a sistemului. Tine de o regandire a relatiei dintre cetatean – stat – mediu de afaceri. Hub-ul Cetateniei Active pe care il deschidem azi la Biblioteca Nationala a Romaniei poate influenta si isi doreste sa influenteze semnificativ o parte a acestei ecuatii tripartite: societatea civila. Pana la finalul proiectului vom avea 14 Hub-uri unde romanii vor reinvata, practica si reflecta asupra democratiei. Peste 210 voluntari implicati in activitati directe de auditare a performantei autoritatilor publice locale si a serviciilor locale. Estimam ca beneficiarii indirecti ai proiectului vor fi in jur de 5.000.000 persoane, mai ales dupa ce cursul de cetatenie activa va intra in portofoliul de formare al majoritatii bibliotecilor publice judetene din Romania. Si dupa ce din ce in ce mai multe organizatii non guvernamentale si cetateni vor descoperi aceste spatii neconventionale ce le sunt destinate exclusiv.

N-as putea incheia fara a multumi Bibliotecii Nationale a Romaniei si in special doamnei Serbanuta, a carei viziune manageriala a oferit Hub-ului una dintre cele mai confortabile case la care puteam spera, voluntarilor care s-au implicat in activitati – de la idei de amenajare pana la dat cu trafaletul, Anei Dumitrescu – designerul nostru interior a carei tenacitate si creativitate ne-au insotit peste tot in ultimele 2 luni, Adrianei Boruna si angajatilor bibliotecii care ne-au aratat suportul de cate ori le-am cerut. Se spune ca dibacia unei manager de proiect este atat de mare pe cat e de mare priceperea echipei de proiect pe care se sprijina. Ei bine, colegii mei Ovidiu Ana, Adriana Dumitrescu, Ramona Sinca, Cosmin Angheloni si mai nou Daniel Vioreanu si Alex Parvu sunt forte ale naturii. Ei muta muntii din loc, fiindca pentru ei NU SE POATE sau PROBLEMA ESTE nu fac parte din vocabularul implementarii acestui proiect.

Acest proiect marcheaza o noua etapa in viata bibliotecilor publice din Romania – acela de pozitionare ca hub-uri ale dezvoltarii comunitare. Speram sa marcheze o etapa si pentru comunitatile noastre – rezolvarea problemelor care ne privesc pe toti trebuie sa implice participarea noastra a tuturor. Cat despre romanii care si-au gasit locul in spatiile hub-urilor cetateniei active – continuati sa va implicati. Schimbarea nu se pogoara din cer, ea se face – se articuleaza, la ea se munceste, pentru schimbare se dialogheaza, se striga, se manifesta in strada. Uneori se si moare.

Schimbarea se invata, zborul se invata. La fel si democratia! Multumesc!

Sus